Constitution of the Republic of Moldova

For optimal readability, we highly recommend downloading the document PDF, which you can do below.

Document Information:

  • Year:
  • Country: Moldova
  • Language: Moldovan
  • Document Type: Domestic Law or Regulation
  • Topic:

This document has been provided by the
International Center for Not-for-Profit Law (ICNL).

ICNL is the leading source for information on th e legal environment for civil society and public
participation. Since 1992, ICNL has served as a resource to civil society leaders, government
officials, and the donor community in over 90 countries.

Visit ICNL’s Online Library at
https://www.icnl.org/knowledge/library/index.php
for further resources and research from countries all over the world.

Disclaimers Content. The information provided herein is for general informational and educational purposes only. It is not intended and should not be
construed to constitute legal advice. The information contai ned herein may not be applicable in all situations and may not, after the date of
its presentation, even reflect the most current authority. Noth ing contained herein should be relied or acted upon without the benefit of legal
advice based upon the particular facts and circumstances pres ented, and nothing herein should be construed otherwise.
Translations. Translations by ICNL of any materials into other languages are intended solely as a convenience. Translation accuracy is not
guaranteed nor implied. If any questions arise related to the accuracy of a translation, please refer to the original language official version of
the document. Any discrepancies or differences created in the tr anslation are not binding and have no legal effect for compliance or
enforcement purposes.
Warranty and Limitation of Liability. Although ICNL uses reasonable efforts to include ac curate and up-to-date information herein, ICNL
makes no warranties or representations of any kind as to its a ccuracy, currency or completeness. You agree that access to and u se of this
document and the content thereof is at your own risk. ICNL discl aims all warranties of any kind, express or implied. Neither ICNL nor any
party involved in creating, producing or delivering this document shall be liable for any damages whatsoever arising out of access to, use of
or inability to use this document, or any e rrors or omissions in the content thereof.

This document has been provided by the
International Center for Not-for-Profit Law (ICNL).

ICNL is the leading source for information on th e legal environment for civil society and public
participation. Since 1992, ICNL has served as a resource to civil society leaders, government
officials, and the donor community in over 90 countries.

Visit ICNL’s Online Library at
https://www.icnl.org/knowledge/library/index.php
for further resources and research from countries all over the world.

Disclaimers Content. The information provided herein is for general informational and educational purposes only. It is not intended and should not be
construed to constitute legal advice. The information contai ned herein may not be applicable in all situations and may not, after the date of
its presentation, even reflect the most current authority. Noth ing contained herein should be relied or acted upon without the benefit of legal
advice based upon the particular facts and circumstances pres ented, and nothing herein should be construed otherwise.
Translations. Translations by ICNL of any materials into other languages are intended solely as a convenience. Translation accuracy is not
guaranteed nor implied. If any questions arise related to the accuracy of a translation, please refer to the original language official version of
the document. Any discrepancies or differences created in the tr anslation are not binding and have no legal effect for compliance or
enforcement purposes.
Warranty and Limitation of Liability. Although ICNL uses reasonable efforts to include ac curate and up-to-date information herein, ICNL
makes no warranties or representations of any kind as to its a ccuracy, currency or completeness. You agree that access to and u se of this
document and the content thereof is at your own risk. ICNL discl aims all warranties of any kind, express or implied. Neither ICNL nor any
party involved in creating, producing or delivering this document shall be liable for any damages whatsoever arising out of access to, use of
or inability to use this document, or any e rrors or omissions in the content thereof.

CONSTITUŢIA
REPUBLICII MOLDOVA
Adoptată la 29 iulie 1994
• TITLUL I PRINCIPII GENERALE
• TITLUL II DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE
FUNDAMENTALE
• Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE
• Capitolul II DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE FUNDAMENTALE
• Capitolul III ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE
• TITLUL III AUTORITĂŢILE PUBLICE
• Capitolul IV PARLAMENTUL
• Secţiunea 1 Organizare şi funcţionare
• Secţiune a a 2-a Statutul deputaţilor
• Secţiunea a 3- a Legiferarea
• Capitolul V PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA
• Capitolul VI GUVERNUL
• Capitolul VII RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU GUVERNUL
• Capitolul VIII ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
• Capitolul IX AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
• Secţiunea 1 Instanţele judecătoreşti
• Secţiunea a 2- a Consiliul Superior al Magistraturii
• Secţiunea a 3- a Procuratura
• TITLUL IV ECONOMIA NAŢ IONALĂ ŞI FINANŢELE PUBLICE
• TITLUL V CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
• TITLUL VI REVIZUIREA CONSTITUŢIEI
• TITLUL VII DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
TITLUL I
PRINCIPII GENERALE
Articolul 1
Statul Republica Moldova
(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unita r şi indivizibil.
(2) Forma de guvernămînt a statului este republica.
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi
pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.
Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în
mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid
politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu.
Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împo triva poporului.
Articolul 3
Teritoriul
(1) Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil.
(2) Frontierele ţării sînt consfinţite prin lege organică, respectîndu- se principiile şi
normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.
Articolul 4
Drept urile şi libertăţile omului
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi
se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu
celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne,
prioritate au reglementările internaţionale.
Articolul 5
Democraţia şi pluralis mul politic
(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care
este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.
(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.
Articolul 6
Separaţia şi colaborarea puterilor
În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi
colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.
Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă

Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act
juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.
Articolul 8
Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale
(1) Republica Moldova se obligă s ă respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi
tratatele la care este parte, să- şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele
unanim recunoscute ale dreptului internaţional.
(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dis poziţii contrare Constituţiei
va trebui precedată de o revizuire a acesteia.
Articolul 9
Principiile fundamentale privind proprietatea
(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi
intelectuale.
(2) Proprietatea nu poa te fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii
omului.
(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sînt factorii de bază ai economiei.
Articolul 10
Unitatea poporului şi dreptul la identitate
(1) Statul are ca fundamen t unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova
este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi.
(2) Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea
şi la exprimarea identităţii lor etnice, c ulturale, lingvistice şi religioase.
Articolul 11
Republica Moldova, stat neutru
(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.
(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul
său.
Articolul 12
Simb olurile statului
(1) Republica Moldova are drapel, stemă şi imn.
(2) Drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor: culorile sînt dispuse vertical, în

ordinea următoare, începînd de la lance: albastru, galben, roşu. În centru, pe fîşia de
culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.
(3) Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală avînd în
partea superioară cromatică roşie, în cea inferioară – albastră, încărcat cu capul de bour
avînd între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu
cinci petale, iar în stînga de o semilună conturnată. Toate elementele reprezentate în scut
sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o
cr uce de aur (acvila cruciată) şi ţinînd în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în
cea stîngă un sceptru de aur.
(4) Imnul de Stat al Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică.
(5) Drapelul, stema şi imnul sînt simbolurile de stat ale Republicii Moldova şi sînt
ocrotite de lege.
Articolul 13
Limba de stat, funcţionarea celorlalte limbi
(1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească funcţionînd pe baza
grafiei latine.
(2) Statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea , la dezvoltarea şi la funcţionarea
limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării.
(3) Statul facilitează studierea limbilor de circulaţie internaţională.
(4) Modul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabileşte prin
le ge organică.
Articolul 14
Capitala
Capitala Republicii Moldova este oraşul Chişinău.
TITLUL II
DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 15
Universalitatea
Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de dr epturile şi de libertăţile consacrate prin
Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.

Articolul 16
Egalitatea
(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără
deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă
politică, avere sau de origine socială.
Articolul 17
Cetăţenia Republicii Moldova
(1) Cetăţenia Repu blicii Moldova se dobîndeşte, se păstrează ori se pierde în condiţiile
prevăzute de legea organică.
(2) Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa şi nici de dreptul de a -şi
schimba cetăţenia.
[Art.17 în redacţia Legii nr.1469- XV din 21.11.02] Articolul 18
Restricţii la cetăţenie şi protecţia cetăţenilor
(1) Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de protecţia statului atît în ţară, cît şi în
străinătate.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară.
[Art.18 în redacţia Legii nr.1469- XV din 21.11.02] Articolul 19
Drepturile şi îndatoririle cetăţenilor străini şi ale apatrizilor
(1) Cetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi cetăţenii Republicii
Moldova, cu excepţiile stabilite de lege.
(2) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii
internaţionale, în condiţii de reciprocitate sau în temeiul hotărîrii instanţei de judecată.
(3) Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu respecta rea tratatelor
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
[Art.19 în redacţia Legii nr.1469- XV din 21.11.02] Articolul 20
Accesul liber la justiţie

(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti
competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.
Articolul 21
Prezumţia nevinovăţiei
Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va
fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s -au
asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.
Articolul 22
Neretroactivitatea legii
Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în m omentul comiterii, nu
constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decît
cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a -şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a -şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest
scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.
Capitolul II
DREP TURILE ŞI LIBERTĂŢILE FUNDAMENTALE
Articolul 24
Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.
(2) Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratament e crude, inumane ori
degradante.
(3) Pedeapsa cu moartea este abolită. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea
pedeapsă şi nici executat decît numai pentru acte săvîrşite în timp de război sau de pericol
iminent de război şi numai în condiţiile legii.
[Alin.3 art.24 în redacţia Legii nr.351 -XV din 12.07.2001]

Articolul 25
Libertatea individuală şi siguranţa persoanei
(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sînt inviolabile.
(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sînt permi se numai în cazurile
şi cu procedura prevăzute de lege.
(3) Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore.
[Alin.3 art.25 în redacţia Legii nr.351 -XV din 12.07.2001] (4) Arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de judecător, pentru o durată de cel
mult 30 de zile. Asupra legalităţii mandatului se poate depune recurs, în condiţiile legii,
în instanţa judecătorească ierarhic superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai
de către judecător sau de către instanţa judecătorească, în condiţiile legii, cel m ult pînă la
12 luni.
[Alin.4 art.25 în redacţia Legii nr.351 -XV din 12.07.2001] (5) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă motivele reţinerii sau ale
arestării, iar învinuirea – în cel mai scurt termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la
cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(6) Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie dacă motivele reţinerii sau arestării
au dispărut.
Articolul 26
Dreptul la apărare
(1) Dreptul la apărare este garan tat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la
încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit
din oficiu.
(4) Amestecul în ac tivitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se
pedepseşte prin lege.
Articolul 27
Dreptul la libera circulaţie
(1) Dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat.
(2) Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a -şi stabili
domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în
ţară.

Articolul 28
Viaţa intimă, familială şi privată
Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.
Articolul 29
Inviol abilitatea domiciliului
(1) Domiciliul şi reşedinţa sînt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămîne în
domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţămîntul acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în următoar ele situaţii:
a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărîri judecătoreşti;
b) pentru înlăturarea unei primejdii care ameninţă viaţa, integritatea fizică sau bunurile
unei persoane;
c) pentru prevenirea răspîndirii unei epidemii.
(3) Perc heziţiile şi cercetările la faţa locului pot fi ordonate şi efectuate numai în
condiţiile legii.
(4) Percheziţiile în timpul nopţii sînt interzise, în afară de cazul unui delict flagrant.
Articolul 30
Secretul corespondenţei
(1) Statul asigură secretul sc risorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al
convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în cazurile cînd această
derogare este necesară în interesel e securităţii naţionale, bunăstării economice a ţării,
ordinii publice şi în scopul prevenirii infracţiunilor.
[Alin.2 art.30 în redacţia Legii nr.351 -XV din 12.07.2001] Articolul 31
Libertatea conştiinţei
(1) Libertatea conştiinţei este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi
de respect reciproc.
(2) Cultele religioase sînt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile
legii.
(3) În relaţiile dintre cultele religioase sînt interzise orice manifestări de învrăj bire.
(4) Cultele religioase sînt autonome, separate de stat şi se bucură de sprijinul acestuia,
inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri
şi în orfelinate.

Articolul 32
Libertatea opiniei şi a expri mării
(1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gîndirii, a opiniei, precum şi libertatea
exprimării în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil.
(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei
pe rsoane la viziune proprie.
(3) Sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului,
îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la
discriminare, la separatism teritorial, la viole nţă publică, precum şi alte manifestări ce
atentează la regimul constituţional.
Articolul 33
Libertatea creaţiei
(1) Libertatea creaţiei artistice şi ştiinţifice este garantată. Creaţia nu este supusă cenzurii.
(2) Dreptul cetăţenilor la proprietatea inte lectuală, interesele lor materiale şi morale ce
apar în legătură cu diverse genuri de creaţie intelectuală sînt apărate de lege.
(3) Statul contribuie la păstrarea, la dezvoltarea şi la propagarea realizărilor culturii şi
ştiinţei, naţionale şi mondiale.
Articolul 34
Dreptul la informaţie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi
îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sînt obligate să asigure
informarea corectă a cetăţenilor asu pra treburilor publice şi asupra problemelor de interes
personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau
siguranţa naţională.
(4) Mijloacele de informare publică, de stat sau private, sînt obligate să a sigure
informarea corectă a opiniei publice.
(5) Mijloacele de informare publică nu sînt supuse cenzurii.
Articolul 35
Dreptul la învăţătură
(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţămîntul general obligatoriu, prin
învăţămîntul liceal şi prin ce l profesional, prin învăţămîntul superior, precum şi prin alte
forme de instruire şi de perfecţionare.
(2) Statul asigură, în condiţiile legii, dreptul de a alege limba de educare şi instruire a

persoanelor.
(3) Studierea limbii de stat se asigură în insti tuţiile de învăţămînt de toate gradele.
(4) Învăţămîntul de stat este gratuit.
(5) Instituţiile de învăţămînt, inclusiv cele nestatale, se înfiinţează şi îşi desfăşoară
activitatea în condiţiile legii.
(6) Instituţiile de învăţămînt superior beneficiază de dreptul la autonomie.
(7) Învăţămîntul liceal, profesional şi cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe
bază de merit.
(8) Statul asigură, în condiţiile legii, libertatea învăţămîntului religios. Învăţămîntul de
stat este laic.
(9) Dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor revine părinţilor.
Articolul 36
Dreptul la ocrotirea sănătăţii
(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
(2) Minimul asigurării medicale oferit de stat este gratuit.
(3) Structura sistemului naţional de ocrotire a sănătăţii şi mijloacele de protecţie a
sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii organice.
Articolul 37
Dreptul la un mediu înconjurător sănătos
(1) Fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere
ecologic pentru viaţă şi sănătate, precum şi la produse alimentare şi obiecte de uz casnic
inofensive.
(2) Statul garantează fiecărui om dreptul la accesul liber şi la răspîndirea informaţiilor
veridice privitoare la starea mediului natural, la condiţiile de viaţă şi de muncă, la
calitatea produselor alimentare şi a obiectelor de uz casnic.
(3) Tăinuirea sau falsificarea informaţiilor despre factorii ce sînt în detrimentul sănătăţii
oamenilor se interzice prin lege.
(4) Persoanele fizice şi j uridice răspund pentru daunele pricinuite sănătăţii şi avutului
unei persoane, ca urmare a unor contravenţii ecologice.
Articolul 38
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales
(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă pri n
alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi pînă în
ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcînd cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în
condiţiile legii.
Articolul 39
Dreptul la administrare
(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la admi nistrarea treburilor
publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.
(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică.
Articolul 40
Libertatea întrunirilor
Mitingurile, demonstraţiile, manifestările, procesiunile sau orice alte întruniri sînt libere
şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme.
Articolul 41
Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social- politice
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii s ocial-politice. Ele
contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii,
participă la alegeri.
(2) Partidele şi alte organizaţii social- politice sînt egale în faţa legii.
(3) Statul asigură respectarea drepturilo r şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor
organizaţii social -politice.
(4) Partidele şi alte organizaţii social- politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor,
militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi
independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sînt neconstituţionale.
(5) Asociaţiile secrete sînt interzise.
(6) Activitatea partidelor constituite din cetăţeni străini este interzisă.
(7) Funcţiile publice ai căror ti tulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege
organică.
Articolul 42
Dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate
(1) Orice salariat are dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea
intereselor sale.
(2) Sindi catele se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit cu statutele lor, în
condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale
ale salariaţilor.

Articolul 43
Dreptul la muncă şi la protecţia muncii
(1) Orice p ersoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile
şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.
(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi
igiena munc ii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim
pe economie, repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii
grele, precum şi alte situaţii specifice.
(3) Durata săptămînii de muncă este de cel mult 40 de ore.
(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor
colective sînt garantate.
Articolul 44
Interzicerea muncii forţate
(1) Munca forţată este interzisă.
(2) Nu constituie muncă forţată:
a) serviciul cu caracter militar sau activităţile desfăşurate în locul acestuia de cei care,
potrivit legii, nu satisfac serviciul militar obligatoriu;
b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie
sau de libertate condiţionată;
c ) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care
fac parte din obligaţiile civile normale, stabilite de lege.
Articolul 45
Dreptul la grevă
(1) Dreptul la grevă este recunoscut. Grevele pot fi declanşate numai în scopul apărării
intereselor profesionale cu caracter economic şi social ale salariaţilor.
(2) Legea stabileşte condiţiile de exercitare a dreptului la grevă, precum şi răspunderea
pentru declanşarea nelegitimă a grevelor.
Articolul 46
Dreptul la propri etate privată şi protecţia acesteia
(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sînt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită
potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă des păgubire.
(3) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă.
(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi
confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia
mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte
sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.
(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este ga rantat.
Articolul 47
Dreptul la asistenţă şi protecţie socială
(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care
să -i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea,
locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.
(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie,
bătrîneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor
împrejurări independente de voinţa lor.
Articolul 48
Familia
(1) Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la
ocrotire din partea societăţii şi a statului.
(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femei e, pe egalitatea
lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi
instruirea copiilor.
(3) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege.
(4) Copiii sînt obligaţi să aibă grijă de părinţi şi să le acorde ajutor.
Articolul 49
Protecţia familiei şi a copiilor orfani
(1) Statul facilitează, prin măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi
îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin.
(2) Statul ocroteşte maternitatea , copiii şi tinerii, stimulînd dezvoltarea instituţiilor
necesare.
(3) Toate preocupările privind întreţinerea, instruirea şi educaţia copiilor orfani şi a celor
lipsiţi de ocrotirea părinţilor revin statului şi societăţii. Statul stimulează şi sprijină
activităţile de binefacere faţă de aceşti copii.
Articolul 50
Ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor
(1) Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială. Toţi copiii, inclusiv cei
născuţi în afara căsătoriei, se bucură de aceeaşi ocrotire social ă.

(2) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
(3) Statul acordă alocaţiile necesare pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copiilor
bolnavi ori handicapaţi. Alte forme de asistenţă socială pentru copii şi tineri se stabilesc
prin lege.
(4) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le -ar dăuna sănătăţii, moralităţii
sau care le- ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sînt interzise.
(5) Autorităţile publice asigură condiţii pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa
socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.
Articolul 51
Protecţia persoanelor handicapate
(1) Persoanele handicapate beneficiază de o protecţie specială din partea întregii societăţi.
Statul asigură pen tru ele condiţii normale de tratament, de readaptare, de învăţămînt, de
instruire şi de integrare socială.
(2) Nimeni nu poate fi supus nici unui tratament medical forţat, decît în cazurile
prevăzute de lege.
Articolul 52
Dreptul de petiţionare
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în
numele semnatarilor.
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele
colectivelor pe care le reprezintă.
Articolul 53
Dreptul persoan ei vătămate de o autoritate publică
(1) Persoana vătămată într -un drept al său de o autoritate publică, printr -un act
administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să
obţină recunoaşterea dreptului pretins, anular ea actului şi repararea pagubei.
(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile
săvîrşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti.
Articolul 54
Restrîngerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua
drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor
prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului

internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale,
bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi
infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării
divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrîngerea drepturilor proclamate în articolele
20- 24.
(4) Restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat -o şi nu poate
atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.
[Art.54 în redacţia Legii nr.351- XV din 12.07.2001] Capitolul III
Î NDATORIRILE FUNDAMENTALE
Articolul 55
Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor
Orice persoană îşi exercită drepturile şi libertăţile constituţionale cu bunăcredinţă, fără să
încalce drepturile şi libertăţile altora.
[Art.55 în redacţia Legii nr.351- XV din 12.07.2001] Articolul 56
Devotamentul faţă de ţară
(1) Devotamentul faţă de ţară este sacru.
(2) Cetăţenii cărora le sînt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de
îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în cazurile prevăzute de lege, depun
jurămîntul cerut de ea.
Articolul 57
Apărarea Patriei
(1) Apărarea Patriei este un drept şi o datorie sfîntă a fiecărui cetăţean.
(2) Serviciul militar este satisfăcut în cadrul forţelor militare, destinate apărării naţionale,
pazei frontierei şi menţinerii ordinii publice, în condiţiile legii.
Articolul 58
Contribuţii financiare

(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sînt interzise, în afara celor stabilite prin lege.
Articolul 59
Protecţia mediului înconjurător şi ocrotirea monumentelor
Protecţia mediului înconjurător, conservarea şi ocrotirea monumentelor istorice şi
culturale constituie o obligaţie a fiecărui cetăţean.
TITLUL III
AUTORITĂŢILE PUBLICE
Capitolul IV
PARLAMENTUL
Secţiunea 1
Organizare şi funcţionare
Articolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi
unica autoritate legislativă a statului.
(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.
Articolul 61
Alegerea Parlamentului
(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber expr imat.
(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.
(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea
mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.
Articolul 62
Validarea mandatului de deputat
Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea
mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale.

Articolul 63
Durata mandatului
(1) Parlamentul est e ales pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege
organică, în caz de război sau de catastrofă.
(2) Parlamentul se întruneşte, la convocarea Preşedintelui Republicii Moldova, în cel
mult 30 de zile de la alegeri.
(3) Mandatul Parlamentul ui se prelungeşte pînă la întrunirea legală a noii componenţe. În
această perioadă nu poate fi modificată Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau
abrogate legi organice.
(4) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului
precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
Articolul 64
Organizarea internă
(1) Structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament.
Resursele financiare ale Parlamentului sînt prevăzute în bugetul a probat de acesta.
(2) Preşedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu majoritatea voturilor
deputaţilor aleşi, pe durata mandatului Parlamentului. El poate fi revocat în orice moment
prin vot secret de către Parlament cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile
tuturor deputaţilor.
(3) Vicepreşedinţii se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu consultarea
fracţiunilor parlamentare.
Articolul 65
Caracterul public al şedinţelor
(1) Şedinţele Parlamentului sînt publice.
(2) Parlam entul poate hotărî ca anumite şedinţe să fie închise.
Articolul 66
Atribuţiile de bază
Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:
a) adoptă legi, hotărîri şi moţiuni;
b) declară referendumuri;
c) interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilo r legislative pe întreg teritoriul
ţării;
d) aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului;
e) aprobă doctrina militară a statului;
f) exercită controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele şi în limitele

prevăzute de Constituţie;
g) ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale încheiate de
Republica Moldova;
h) aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui;
i) exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat, asupra ajutorului economic
şi de altă natură acordat unor state străine, asupra încheierii acordurilor privind
împrumuturile şi creditele de stat din surse străine;
j) alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;
k) aprobă ordinele şi medaliile Republicii Moldova;
l) declară mobilizarea parţială sau generală;
m) declară starea de urgenţă, de asediu şi de război;
n) iniţiază cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele societăţii;
o) suspendă activitatea organe lor administraţiei publice locale, în cazurile prevăzute de
lege;
p) adoptă acte privind amnistia;
r) îndeplineşte alte atribuţii, stabilite prin Constituţie şi legi.
Articolul 67
Sesiuni
(1) Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna
februarie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii iulie. A doua sesiune începe în luna septembrie
şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii decembrie.
(2) Parlamentul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea
Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a unei treimi din
deputaţi.
Secţiunea a 2 -a
Statutul deputaţilor
Articolul 68
Mandatul reprezentativ
(1) În exercitarea mandatului, deputaţii sînt în serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperati v este nul.
Articolul 69
Mandatul deputaţilor
(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.
(2) Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales, în caz
de demisie, de ridicare a mandatului, de incom patibilitate sau de deces.

Articolul 70
Incompatibilităţi şi imunităţi
(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu
excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc p rin lege organică.
(3) Deputatul nu poate fi reţinut,arestat,percheziţionat, cu excepţia cazurilor de
infracţiune flagrantă,sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după
ascultarea sa.
[Art.70 compl. prin Legea nr.1470- XV din 21.11.02] Art icolul 71
Independenţa opiniilor
Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru
opiniile exprimate în exercitarea mandatului.
Secţiunea a 3 -a
Legiferarea
Articolul 72
Categorii de legi
(1) Parlamentul adoptă le gi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sînt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral;
b) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
c) organizarea şi funcţiona rea Parlamentului;
d) organizarea şi funcţionarea Guvernului;
e) organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Consiliului Superior al
Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a contenciosului administrativ;
f) organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind
autonomia locală;
g) organizarea şi funcţionarea partidelor politice;
h) modul de stabilire a zonei economice exclusive;
i) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
j) regimul general priv ind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială;
k) organizarea generală a învăţămîntului;
l) regimul general al cultelor religioase;
m) regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război;

n) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
o) acordarea amnistiei şi graţierii;
p) celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se prevede adoptarea de legi organice;
r) alte domenii pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice.
(4) Legile ordinare intervin în orice domeniu al relaţiilor sociale, cu excepţia celor
rezervate legilor constituţionale şi legilor organice.
Articolul 73
Iniţiativa legislativă
Dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor în Parlament, Preşedintelui Republicii
Moldova, Guvernului, Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.
[Art.73 în redacţia Legii nr.344- XV din 25.07.03] Articolul 74
Adoptarea legilor şi a hotărîrilor
(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două
lecturi.
(2) Legile ordinare şi hotărîrile se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
(3) Proiectele de lege prezentate de Guvern, precum şi propunerile legislative ale
deputaţilor acceptate de acesta sînt examinate de Parlament în modul şi după priorităţ ile
stabilite de Guvern, inclusiv în procedură de urgenţă. Alte propuneri legislative se
examinează în modul stabilit.
[Alin.3 art.74 introdus prin Legea nr.1115 -XIV din 05.07.2000] (4) Legile se trimit, spre promulgare, Preşedintelui Republicii Moldova.
Articolul 75
Referendumul
Cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului.
Articolul 76
Intrarea în vigoare a legii
Legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data
publicării s au la data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia
Capitolul V

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA
Articolul 77
Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului
(1) Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului.
(2) Preşedi ntele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii,
independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.
Articolul 78
Alegerea Preşedintelui
(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot se cret.
(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40
de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai
puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.
(3) Este ales candidatul car e a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.
Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur
de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi
obţinute în primul tur.
(4) Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se
organizează alegeri repetate.
(5) Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales,
Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul
Parlament.
(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege
organică.
[Art.78 în redacţia Legii nr.1115- XIV din 05.07.2000] Articolul 79
Validarea mandatului şi depunerea jurămîntului
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat
de Curtea Consti tuţională.
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii
Constituţionale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurămînt:
“Jur să -mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect
Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale
omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”.
Articolul 80

Durata mandatului
(1) Mandatul Preşedintelui Republici i Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data
depunerii jurămîntului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului
de către Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova poate fi prelun git, prin lege organică, în
caz de război sau de catastrofă.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît
pentru cel mult două mandate consecutive.
[Alin.4 art.80 introdus prin Legea nr.1115 -XIV din 05.07.2000] Articolul 81
Incompatibilităţi şi imunităţi
1) Calitatea de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea
oricărei alte funcţii retribuite.
(2) Preşedintele Republicii Moldova se bucură de imunitate. El nu poate fi tras la
răspundere j uridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.
(3) Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui Republicii Moldova, cu
votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor aleşi, în cazul în care săvîrşeşte o
infracţiune. Com petenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie, în condiţiile
legii. Preşedintele este demis de drept la data rămînerii definitive a sentinţei de
condamnare.
[Art.82,83 excluse prin Legea nr.1115 -XIV din 05.07.2000] Articolul 84
Mesaje
(1) Preşed intele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările Parlamentului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la
principalele probleme ale naţiunii.
Articolul 85
Dizolvarea Parlamentului
(1) În cazul imposibilităţii f ormării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a
legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor
parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea
Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel

puţin două solicitări de învestitură.
(3) În cursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(4) Parlamentul nu poate fi dizolva t în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui
Republicii Moldova, cu excepţia cazului prevăzut la art.78 alin.(5), şi nici în timpul stării
de urgenţă, de asediu sau de război.
[Alin.4 art.85 în redacţia Legii nr.1115 -XIV din 05.07.2000] Articolul 86
Atribuţii în domeniul politicii externe
(1) Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie
tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul
stabilit prin lege, spre ratificare P arlamentului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă
reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau
schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Preşedintele Republicii Moldova primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale
reprezentanţilor diplomatici ai altor state în Republica Moldova.
Articolul 87
Atribuţii în domeniul apărării
(1) Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armat e.
(2) Preşedintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea prealabilă a
Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova
ia măsuri pentru respingerea agresi unii, declară stare de război şi le aduce, neîntîrziat, la
cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept
în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru asigurarea securităţii
naţionale şi a ordinii publice, în limitele şi în condiţiile legii.
Articolul 88
Alte atribuţii
Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă grade mi litare supreme prevăzute de lege;
c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;
d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
e) acordă graţiere individuală;
f) poate cere poporului să -şi exprime, prin r eferendum, voinţa asupra problemelor de

interes naţional;
g) acordă ranguri diplomatice;
h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii şi altor
categorii de funcţionari, în condiţiile legii;
i) suspendează actele Guve rnului, ce contravin legislaţiei pînă la adoptarea hotărîrii
definitive a Curţii Constituţionale;
j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.
Articolul 89
Demiterea
(1) În cazul săvîrşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preş edintele
Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul
deputaţilor aleşi.
(2) Propunerea de demitere poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi şi se aduce
neîntîrziat la cunoştinţa Preşedintelui Republic ii Moldova. Preşedintele poate da
Parlamentului şi Curţii Constituţionale explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
[Art.89 în redacţia Legii nr.1115- XIV din 05.07.2000] Articolul 90
Vacanţa funcţiei
(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a
mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor
sau de deces.
(2) Cererea de demisie a Preşedintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului,
care se pronunţă asupra ei.
(3) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor mai mult de 60 de zile de către Preşedintele
Republicii Moldova este confirmată de Curtea Constituţională în termen de 30 zile de la
sesizare.
[Alin.3 art.90 introdus prin Legea nr.1115 -XIV din 05.07.2000] (4) În termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al
Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou
Preşedinte.
[Alin.4 art.90 modificat prin Legea nr.1115- XIV din 05.07.2000] Articolul 91
Interimatul funcţiei

Dacă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Preşedintele
este demis, ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile,
interimatul se asigură, în ordine, de Preşedinte le Parlamentului sau de Primul-ministru.
[Art.91 modificat prin Legea nr.1115- XIV din 05.07.2000] Articolul 92
Răspunderea Preşedintelui interimar
Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova
săvîrşeşte fapte grave, prin care încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 89
alineatul (1) şi articolul 91.
Articolul 93
Promulgarea legilor
(1) Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile.
(2) Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei
legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămîni, spre reexaminare, Parlamentului.
În cazul în care Parlamentul îşi menţine hotărîrea adoptată anterior, Preşedintele
promulgă legea.
Articolul 94
Actele Preşedintelui
(1) În ex ercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii Moldova emite decrete,
obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Decretele se publică în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova.
(2) Decretele emise de Preşedinte în exercitarea atribu ţiilor sale prevăzute în articolul 86
alineatul (2), articolul 87 alineatele (2), (3) şi (4) se contrasemnează de către Primul –
ministru.
Articolul 95
Resursele financiare ale aparatului Preşedintelui, indemnizaţia şi alte drepturi
(1) Resursele financiare ale aparatului Preşedintelui Republicii Moldova se aprobă, la
propunerea acestuia, de către Parlament şi se includ în bugetul de stat.
(2) Indemnizaţia şi alte drepturi ale Preşedintelui Republicii Moldova se stabilesc prin
lege.
Capitolul VI

GUVERNUL
Ar ticolul 96
Rolul
(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea
generală a administraţiei publice.
(2) În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate,
acceptat de Parlament.
Articolul 97
Structura
Guvernul este alcătuit din Prim -ministru, prim- viceprim-ministru, viceprim -miniştri,
miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
Articolul 98
Învestitura
(1) După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republi cii Moldova
desemnează un candidat pentru funcţia de Prim -ministru.
[Alin.1 art.98 în redacţia Legii nr.1115 -XIV din 05.07.2000] (2) Candidatul pentru funcţia de Prim -ministru va cere, în termen de 15 zile de la
desemnare, votul de încredere al Parlamentu lui asupra programului de activitate şi a
întregii liste a Guvernului.
(3) Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta
acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
[Alin.3 art.98 completat prin Legea nr.1115- XIV din 05.07.2000] 4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova
numeşte Guvernul.
[Alin.4 art.98 introdus prin Legea nr.1115 -XIV din 05.07.2000] (5) Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua de punerii jurămîntului de către membrii lui în
faţa Preşedintelui Republicii Moldova.
(6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii
Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim -ministrului, pe unii membri ai
Guver nului.

[Alin.6 art.98 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000] Articolul 99
Incompatibilităţi
(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte
funcţii retribuite.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege o rganică.
Articolul 100
Încetarea funcţiei de membru al Guvernului
Funcţia de membru al Guvernului încetează în caz de demisie, de revocare, de
incompatibilitate sau de deces.
[Art.100 modificat prin Legea nr.1115 -XIV din 05.07.2000] Articolul 101
Prim -ministrul
(1) Prim -ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia,
respectînd atribuţiile ce le revin.
[Alin.1 art.101 modificat prin Legea nr.1115- XIV din 05.07.2000] (2) În cazul imposibilităţii Prim- ministrului de a-şi exercita atribuţiile sau în cazul
decesului acestuia, Preşedintele Republicii Moldova va desemna un alt membru al
Guvernului ca Prim -ministru interimar pînă la formarea noului Guvern. Interimatul pe
perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor încetează, dacă Prim-ministrul îşi reia
activitatea în Guvern.
[Alin.2 art.101 modificat prin Legea nr.1115- XIV din 05.07.2000] (3) În cazul demisiei Prim- ministrului, demisionează întregul Guvern.
Articolul 102
Actele Guvernului
(1) Guvernul adoptă hotărîri, ordonanţe ş i dispoziţii.
(2) Hotărîrile se adoptă pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele se emit în condiţiile articolului 106
2.
(4) Hotărîrile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de Prim -ministru, se

contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărîrii sau
ordonanţei.
(5) Dispoziţiile se emit de Prim- ministru pentru organizarea activităţii interne a
Guvernului.
[Art.102 în r edacţia Legii nr.1115- XIV din 05.07.2000] Articolul 103
Încetarea mandatului
(1) Guvernul îşi exercită mandatul pînă la data validării alegerilor pentru un nou
Parlament.
(2) Guvernul, în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demis iei
Prim -ministrului sau în cazul alineatului (1), îndeplineşte numai funcţiile de administrare
a treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern.
Capitolul VII
RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU GUVERNUL
Articolul 104
Informa rea Parlamentului
(1) Guvernul este responsabil în faţa Parlamentului şi prezintă informaţiile şi
documentele cerute de acesta, de comisiile lui şi de deputaţi.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa,
parti ciparea lor este obligatorie.
Articolul 105
Întrebări şi interpelări
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sînt obligaţi să răspundă la întrebările sau la
interpelările formulate de deputaţi.
(2) Parlamentul poate adopta o moţiune prin care să -şi exp rime poziţia faţă de obiectul
interpelării.
Articolul 106
Exprimarea neîncrederii
(1) Parlamentul, la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi, îşi poate exprima
neîncrederea în Guvern, cu votul majorităţii deputaţilor.

(2) Iniţiativa de exprimare a neîncrederii se examinează după 3 zile de la data prezentării
în Parlament.
Articolul 106
Angajarea răspunderii Guvernului
1
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui program,
unei declaraţii de politică generală sau unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă moţiunea de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la
prezentarea programului, declaraţiei de politică generală sau proiectului de lege, a fost
votată în condiţiile articolului 106.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat se
consideră adoptat, iar programul sau declaraţia de politică generală devine obligatorie
pentru Guvern.
[Art.106/1 introdus prin Legea nr.1115- XIV din 05.07.2000] Articolul 106
Delegarea legis lativă
2
(1) În vederea realizării programului de activitate al Guvernului, Parlamentul poate
adopta, la propunerea acestuia, o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite
ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de ab ilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data pînă la care se pot
emite ordonanţe.
(3) Ordonanţele intră în vigoare la data publicării, fără a fi promulgate.
(4) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului. Proie ctul
de lege privind aprobarea ordonanţelor se prezintă în termenul stabilit în legea de
abilitare. Nerespectarea acestui termen atrage încetarea efectelor ordonanţei. Dacă
Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonanţelor, acestea r ămîn
în vigoare.
(5) După expirarea termenului stabilit pentru emiterea ordonanţelor, acestea pot fi
abrogate, suspendate sau modificate numai prin lege.
[Art.106/2 introdus prin Legea nr.1115- XIV din 05.07.2000] Capitolul VIII
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
Arti colul 107
Administraţia publică centrală de specialitate

(1) Organele centrale de specialitate ale statului sînt ministerele. Ele traduc în viaţă, în
temeiul legii, politica Guvernului, hotărîrile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile
încredinţate şi sînt responsabile de activitatea lor.
(2) În scopul conducerii, coordonării şi exercitării controlului în domeniul organizării
economiei şi în alte domenii care nu intră nemijlocit în atribuţiile ministerelor se
înfiinţează, în condiţiile legii, şi alte autorităţi administrative.
Articolul 108
Forţele armate
(1) Forţele armate sînt subordonate exclusiv voinţei poporului pentru garantarea
suveranităţii, a independenţei şi a unităţii, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei
constituţionale.
(2) Struct ura sistemului naţional de apărare se stabileşte prin lege organică.
Articolul 109
Principiile de bază ale administrării publice locale
(1) Administraţia publică în unităţile administrativ -teritoriale se întemeiază pe principiile
autonomiei locale, ale de scentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor
administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes
deosebit.
(2) Autonomia priveşte atît organizarea şi funcţionarea administraţiei publice local e, cît şi
gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.
(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar.
Articolul 110
Organizarea administrativ -teritorială
(1) Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect adm inistrativ, în sate, oraşe,
raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. În condiţiile legii, unele oraşe pot fi
declarate municipii.
(2) Localităţilor din stînga Nistrului le pot fi atribuite forme şi condiţii speciale de
autonomie în conformitate c u statutul special adoptat prin lege organică.
(3) Statutul capitalei Republicii Moldova oraşul Chişinău se reglementează prin lege
organică.
[Art.110 în redacţia Legii nr.344- XV din 25.07.03] Articolul 111
Statutul special de autonomie

(1) Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de
autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi
soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor
Const ituţiei Republicii Moldova, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter
politic, economic şi cultural.
(2) Pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sînt garantate toate drepturile şi
libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova.
(3) În unitatea teritorială autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative şi executive
potrivit legii.
(4) Pămîntul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, alte resurse naturale aflate pe
teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sînt proprietate a poporului Republicii
Moldova şi constituie totodată baza economică a Găgăuziei.
(5) Bugetul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se formează în conformitate cu
normele stabilite în legea care reglementează statutul special al Găgăuziei.
(6) Controlul asupra respectării legislaţiei Republicii Moldova în unitatea teritorială
autonomă Găgăuzia se exercită de Guvern, în condiţiile legii.
(7) Legea organică care reglementează statutul special al unităţii teritoriale aut onome
Găgăuzia poate fi modificată cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi în
Parlament.
[Art.111 în redacţia Legii nr.344- XV din 25.07.03] Articolul 112
Autorităţile săteşti şi orăşeneşti
(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate şi în
oraşe, sînt consiliile locale alese şi primarii aleşi.
(2) Consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative
autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe.
(3) Mo dul de alegere a consiliilor locale şi a primarilor, precum şi atribuţiile lor, este
stabilit de lege.
Articolul 113
Consiliul raional
(1) Consiliul raional coordonează activitatea consiliilor săteşti şi orăşeneşti în vederea
realizării serviciilor public e de interes raional.
(2) Consiliul raional este ales şi funcţionează în condiţiile legii.
(3) Raporturile dintre autorităţile publice locale au la bază principiile autonomiei,
legalităţii şi colaborării în rezolvarea problemelor comune.
Capitolul IX
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

Secţiunea 1
Instanţele judecătoreşti
Articolul 114
Înfăptuirea justiţiei
Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.
Articolul 115
Instanţele judecătoreşti
(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea S upremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin
judecătorii.
(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.
(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.
(4) Organizarea instanţelor judecătore şti, competenţa acestora şi procedura de judecată
sînt stabilite prin lege organică.
[Art.115 modif. prin Legea nr.1471- XV din 21.11.02] Articolul 116
Statutul judecătorilor
(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili,
potrivit legii.
(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie de Preşedintele Republicii
Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
Judecătorii care au susţinut concursul sînt numiţi în func ţie pentru prima dată pe un
termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiţi în funcţie
pînă la atingerea plafonului de vîrstă, stabilit în condiţiile legii.
(3) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti sînt numiţi în funcţie de
Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe
un termen de 4 ani.
(4) Preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în
funcţie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Ei trebuie să
aibă o vechime în funcţia de judecător de cel puţin 10 ani.
(5) Promovarea şi transferarea judecătorilor se fac numai cu acordul acestora.
(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu lege a.
(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite,
cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.

[Art.116 în redacţia Legii nr.1471-XV din 21.11.02] [Art.116 modificat prin Legea nr.957 -XIII din 19.07.96] Articolul 117
Caracterul public al dezbaterilor judiciare
În toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sînt publice. Judecarea proceselor în
şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor
regulilor de pr ocedură.
Articolul 118
Limba de procedură şi dreptul la interpret
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească.
(2) Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească au dreptul de a lua
cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă prin interpret.
(3) În condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi într -o limbă acceptabilă
pentru majoritatea persoanelor care participă la proces.
Articolul 119
Folosirea căilor de atac
Împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot
exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Articolul 120
Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărîri judecătoreşti definitive
Este obligatorie respectarea sentinţelor ş i a altor hotărîri definitive ale instanţelor
judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al
executării sentinţelor şi a altor hotărîri judecătoreşti definitive.
Articolul 121
Resursele financiare ale instanţelor judecătoreşti, indemnizaţia şi alte drepturi
(1) Resursele financiare ale instanţelor judecătoreşti sînt aprobate de Parlament şi sînt
incluse în bugetul de stat.
(2) Indemnizaţiile şi alte drepturi ale judecătorilor sînt stabilite prin lege.
(3) Instanţele jude cătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor.
Secţiunea a 2 -a

Consiliul Superior al Magistraturii
Articolul 122
Componenţa
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din judecători şi profesori titulari aleşi
pentru o durată de 4 ani.
(2) Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept: Preşedintele Curţii Supreme
de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General.
[Art.122 în redacţia Legii nr.1471- XV din 21.11.02] Articolul 123
Atribuţiile
(1) Consiliul Superior al Magis traturii asigură numirea, transferarea, detaşarea,
promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători.
(2) Modul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii se
stabileşte prin lege organică.
[Art.123 în redacţia Legii nr.1471- XV din 21.11.02] Secţiunea a 3 -a
Procuratura
Articolul 124
Atribuţiile şi structura
(1) Procuratura reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept,
precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, conduce ş i exercită urmărirea penală,
reprezintă învinuirea în instanţele judecătoreşti în condiţiile legii.
[Alin.1 art.124 în redacţia Legii nr.1115- XIV din 05.07.2000] (2) Sistemul organelor Procuraturii cuprinde Procuratura Generală, procuraturile
teritoriale ş i procuraturile specializate.
(3) Organizarea, competenţa şi modul de desfăşurare a activităţii Procuraturii sînt stabilite
prin lege.
Articolul 125
Mandatul procurorilor

(1) Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea
Preşedintelui acestuia.
(2) Procurorii ierarhic inferiori sînt numiţi de Procurorul General şi îi sînt subordonaţi.
(3) Mandatul procurorilor este de 5 ani.
(4) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu
excepţia activi tăţii didactice şi ştiinţifice.
(5) În exercitarea mandatului procurorii se supun numai legii.
TITLUL IV
ECONOMIA NAŢIONALĂ ŞI FINANŢELE PUBLICE
Articolul 126
Economia
(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe
proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce -i aparţine
în condiţiile legii;
b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea
unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;
c) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;
d) stimularea cercetărilor ştiinţifice;
e) exploatarea raţională a pămîntului şi a celorlalte resurse naturale, în concordanţă cu
interesele naţionale;
f) refacerea şi protecţia mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului
ecologic;
g) sporirea numărului de locuri de muncă, crear ea condiţiilor pentru creşterea calităţii
vieţii;
h) inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine.
Articolul 127
Proprietatea
(1) Statul ocroteşte proprietatea.
(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate î n formele solicitate de titular,
dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.
(3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ- teritoriale.
(4) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădur ile folosite în
interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de
comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii
publice.

Articolul 128
Proprietatea cetăţenilor străini şi a apatrizilor
(1) În Republica Moldova este ocrotită proprietatea altor state, a organizaţiilor
internaţionale, a cetăţenilor străini şi a apatrizilor.
(2) Modul şi condiţiile de exercitare a dreptului de proprietate al persoanelor fizice şi
juridice străine, precum şi al apatrizilor, pe teritoriul Republicii Moldova sînt
reglementate prin lege.
Articolul 129
Activitatea economică externă
(1) Parlamentul aprobă direcţiile principale ale activităţii economice externe, principiile
utilizării împrumutur ilor şi creditelor străine.
(2) Guvernul asigură protejarea intereselor naţionale în activitatea economică externă,
promovează politica liberului schimb sau politica protecţionistă, pornind de la interesele
naţionale.
Articolul 130
Sistemul financiar -cred itar
(1) Formarea, administrarea, utilizarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale
unităţilor administrativ -teritoriale şi ale instituţiilor publice sînt reglementate prin lege.
(2) Moneda naţională a Republicii Moldova este leul moldovenesc .
(3) Dreptul exclusiv la emisia monetară aparţine Băncii Naţionale a Republicii Moldova.
Emisia se efectuează conform deciziei Parlamentului.
Articolul 131
Bugetul public naţional
(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi
bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor.
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale
de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului. În caz de formare a fondului
extrabugeta r, el se prezintă spre aprobare Parlamentului.
(3) Dacă bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate prin
lege cu cel puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare
bugetul de stat şi buget ul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, pînă la
adoptarea noilor bugete.
(4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea
veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor
bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern.

[Alin.4 art.131 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000] (5) Bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se elaborează, se aprobă şi se execută în
condiţiile legii.
(6) Nici o cheltuia lă bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.
Articolul 132
Sistemul fiscal
(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului
asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, oraşelor şi sa telor se stabilesc,
conform legii, de organele reprezentative respective.
(2) Orice alte prestări sînt interzise.
Articolul 133
Curtea de Conturi
(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de
întrebuinţare a res urselor financiare publice.
(2) Curtea de Conturi este alcătuită din 7 membri.
(3) Preşedintele Curţii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea Preşedintelui
acestuia, pentru un termen de 5 ani. Membrii Curţii sînt numiţi de Parlament, la
propuner ea Preşedintelui acesteia.
(4) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra administrării şi
întrebuinţării resurselor financiare publice.
(5) Alte atribuţii, precum şi modul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, se
stabilesc prin lege organică.
TITLUL V
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Articolul 134
Statutul
(1) Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica
Moldova.
(2) Curtea Constituţională este independentă de orice altă autoritate publică şi se supune
numai Constituţiei.
(3) Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea
principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere
judecătorească şi garantează responsabilitatea stat ului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului
faţă de stat.

Articolul 135
Atribuţiile
(1) Curtea Constituţională:
a) exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului, a
decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hot ărîrilor şi ordonanţelor Guvernului,
precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
[Lit.a) modificată prin Legea nr.1115- XIV din 05.07.2000] b) interpretează Constituţia;
c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;
e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;
f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui
Republicii Mo ldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte, precum şi imposibilitatea
Preşedintelui Republicii Moldova de a -şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;
[Lit.f) în redacţia Legii nr.1115- XIV din 05.07.2000] g) rezolvă cazurile excepţionale de neconsti tuţionalitate a actelor juridice, sesizate de
Curtea Supremă de Justiţie;
h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.
(2) Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea din iniţiativa subiecţilor prevăzuţi de
Leg ea cu privire la Curtea Constituţională.
Articolul 136
Structura
(1) Curtea Constituţională se compune din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani.
(2) Doi judecători sînt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al
Magistrat urii.
[Alin.2 art.136 modificat prin Legea nr.1115- XIV din 05.07.2000] (3) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia.
Articolul 137
Independenţa
Judecătorii Curţii Constituţionale sînt inamovibili pe durata mandatului, independenţi şi
se supun numai Constituţiei.

Articolul 138
Condiţiile pentru numire
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă o pregătire juridică superioară, o înaltă
competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 15 ani în activitatea juri dică, în
învăţămîntul juridic sau în activitatea ştiinţifică.
Articolul 139
Incompatibilităţi
Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie
publică sau privată retribuită, cu excepţia activităţii didactice şi şt iinţifice.
Articolul 140
Hotărîrile Curţii Constituţionale
(1) Legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin nule, din momentul
adoptării hotărîrii corespunzătoare a Curţii Constituţionale.
(2) Hotărîrile Curţii Constituţionale sînt def initive şi nu pot fi atacate.
TITLUL VI
REVIZUIREA CONSTITUŢIEI
Articolul 141
Iniţiativa revizuirii
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de:
a) un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot.
Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din
unităţile administrativ -teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie
înregistrate cel puţin 20 000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative;
b) un număr de c el puţin o treime de deputaţi în Parlament;
c) Guvern.
[Alin.1 art.141 modificat prin Legea nr.1115- XIV din 05.07.2000] (2) Proiectele de legi constituţionale vor fi prezentate Parlamentului numai împreună cu
avizul Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători.
Articolul 142

Limitele revizuirii
(1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi
cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea
lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
(2) Nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poat e fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război.
Articolul 143
Legea privind modificarea Constituţiei
(1) Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după
cel puţin 6 luni de la data prezentării ini ţiativei corespunzătoare. Legea se adoptă cu votul
a două treimi din deputaţi.
(2) Dacă de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei Parlamentul nu
a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se conside ră
nulă.
TITLUL VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul I
(1) Prezenta Constituţie este adoptată de Parlament şi se promulgă de către Preşedintele
Republicii Moldova în termen de 3 zile.
(2) Constituţia Republicii Moldova intră în vigoare la 27 au gust 1994. La aceeaşi dată
Constituţia Republicii Moldova din 15 aprilie 1978, cu modificările şi completările
ulterioare, este în întregime abrogată.
Articolul II
(1) Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoare în măsura în care nu contravin
prez entei Constituţii.
(2) Comisiile permanente ale Parlamentului, Guvernul, în decursul unui an de la data
intrării în vigoare a prezentei Constituţii, vor examina conformitatea legislaţiei cu
Constituţia şi vor prezenta Parlamentului propunerile respective.
Articolul III
(1) Instituţiile de stat, existente la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, rămîn în
funcţiune pînă la constituirea unor instituţii noi.
(2) Parlamentul, constituit din 104 deputaţi, aleşi prin vot universal, egal, direct, secre t şi
liber exprimat, în condiţiile pluralismului politic şi pluripartidismului, conform Legii din

14 octombrie 1993 privind alegerea Parlamentului, rămîne în funcţiune pînă la expirarea
mandatului, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezenta Constituţie.
( 3) Preşedintele Republicii Moldova, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat, în condiţiile pluralismului politic şi pluripartidismului, pe un termen de 5 ani,
conform Legii din 18 septembrie 1991 cu privire la alegerile Preşedintelui Republicii
Moldova, rămîne în funcţiune pînă la expirarea mandatului pentru care a fost ales, cu
excepţia cazurilor prevăzute în prezenta Constituţie.
(4) Guvernul, învestit în funcţie de către Parlament, rămîne în exercitarea împuternicirilor
pînă la ex pirarea mandatului, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezenta Constituţie.
(5) Organele locale ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat rămîn în exercitarea
împuternicirilor pînă la expirarea mandatului, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezenta
Constituţie.
(6) Asupra judecătorilor care, la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, au o
vechime în muncă în judecătorii de cel puţin 5 ani, se răsfrînge principiul inamovibilităţii,
conform articolului 116 alineatul (1), printr -un decret a l Preşedintelui Republicii
Moldova, la propunerea ministrului justiţiei şi a Preşedintelui Judecătoriei Supreme.
[Alin.(6) modificat prin Legea nr.957- XIII din 19.07.96] (7) În decursul a 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, sist emul
instanţelor judecătoreşti va fi reorganizat, prin lege, conform articolului 115.
Articolul IV
Prevederile articolului 25 alineatul (4), ce ţin de termenul arestării, nu se răsfrîng, pînă la
1 ianuarie 1995, asupra persoanelor care au comis infracţiuni grave prevăzute de articolul
7
1 din Codul penal.
Articolul V
(1) În decursul a 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii se înfiinţează
Curtea Constituţională şi Curtea de Conturi.
(2) În prima componenţă a Curţii Constituţionale judecătorii din partea Consiliului
Superior al Magistraturii sînt numiţi în funcţie de adunarea generală a judecătorilor
populari şi a membrilor Judecătoriei Supreme.
Articolul VI
Pînă la înfiinţarea Curţii Constituţionale, cazurile prevăzute în articolul 13 5 al prezentei
Constituţii pot fi soluţionate, din iniţiativa Parlamentului, de către Judecătoria Supremă.
Articolul VII
(1) Legea din 1 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul
Republicii Moldova rămîne în vigoare în măsura în care nu contravine prezentei
Constituţii.

(2) Sus-numita lege poate fi modificată în decursul a 7 ani de la data intrării în vigoare a
prezentei Constituţii, cu votul a cel puţin două treimi din deputaţi.
Articolul VIII
Titlul VII, Dispoziţii finale şi tranzitorii, se consideră parte integrantă a prezentei
Constituţii şi reglementează problemele ce ţin de intrarea ei în vigoare.